Confesiunile unui opioman englez au fost publicate mai intai in foileton in London Magazine, in anul 1821, iar in 1822 au aparut in volum. Aceasta a fost prima scriere majora a lui Thomas De Quincey si cea care l-a facut cunoscut cu rapiditate in lumea literara a epocii. Cartea este o relatare a adolescentei si tineretii rebele si chinuite a autorului, un romantic revoltat. In plus, reprezinta una dintre primele descrieri detaliate ale dependentei de un drog (pe atunci legal): opiul. Sensibilitatea acuta a celui ce povesteste si rememoreaza, ampla fresca sociala pe care o realizeaza – de la lumea micii nobilimi pana la cea a mahalalelor mizere din Londra, unde adolescentul fugar ajunge sa traiasca o vreme –, precum si descrierea placerilor si chinuri-lor opiului fac din Confesiunile... lui De Quincey o lectura deopotriva cuceritoare si instructiva. Printre autorii asupra carora scriitorul si-a exercitat influenta de-a lungul timpului se numara Edgar Allan Poe, Charles Baudelaire si Nikolai Gogol, iar mai tarziu, in secolul XX, Jorge Luis Borges.