Romanul relateaza la persoama I experienta lui Lee Fiora, o fata de provincie, cu origini modeste, la scoala pregatitoare Ault (corespondentul liceului privat la noi). Lee este la varsta care da oricui dureri de cap, adolescenta, iar cadrul in care are loc actiunea (o atmosfera traditionala elitista) nu face decat sa amplifice anxietatile deja existente.
“Prep” isi pastreaza o calitate destul de rar prezenta in creatiile cu miza initiatica: nu este excesiv pe nici un plan. In primul rand nu este moralizator: transformarile maturizarii nu sunt socante, nu aduc neaparat concluzii revelatoare, adevaruri eterne cu privire la natura umana, verdicte de tipul: “viata n-a mai fost la fel de atunci”. In locul cliseului formativ, Sittenfeld propune o abordare mai onesta, chiar daca mai amara: tranzitia de la adolescenta la maturitate este greu de identificat in forme pure si de cantarit cu masuri precise: cat de mult ne-au marcat anumite experiente? Cat de diferiti suntem fata de cei care am fost? Cand ne-am facut mari?
In al doilea rand, “Prep” nu este un instrument de asmutire la ura de clasa. Ar fi usor sa invinovatim sistemul de caste si tratamentul preferential de la Ault, pentru nefericirea si izolarea lui Lee. Dar framantarile si dificultatile lui Lee nu par sa decurga prea des din aranjamentul social defavorabil pentru ea, ci mai degraba par sa tina de natura varstei pe care o traieste. Romanul lui Sittenfeld ofera argumente echilibrate ambelor interpretari si tocmai aceasta ambiguitate in ce priveste sursa dramei evita pericolul politizarii literare.
Desi pastreaza si accente de critica sociala, interesul central al romanului se mentine in sfera examinarii pline de umor si ironie a celei mai importante sarcini din experienta adolescentei: reinventarea de sine.
“Imi placea si-mi displacea absolut totul pe lume, puteam sa spun ca vreau, mai mult sau mai putin, orice pe lumea asta, puteam sa vreau sa se termine sau sa continue. Faptul ca nu aveam nici o parere despre, sa zicem, relatiile dintre America si China nu insemna ca nu simt nimic. Iar daca eram sau nu ca o criptograma, mi se parea dificil sa-mi dau seama, pentru ca nu stiam ce insemna cuvantul. Dar in mod sigur aveam sa-l caut in dictionar cand ajungeam inapoi in camera.”
(PREP – Cap IV – Criptograma)
Despre Prep s-a spus ca este povestea unui Holden Caulfield in versiune feminina, romanul adolescentei descrise retrospectiv. Lee Fiora, o fata de paisprezece ani, este acceptata cu bursa la un liceu particular de prestigiu din statul Massachusetts. Sosirea la internatul scolii este doar inceputul trecerii lui Lee dintr-un spatiu familiar intr-o minisocietate – o varianta la scara a societatii americane – in care trebuie sa-si (re)invete rolul. Incapacitatea de a se integra in noul mediu o transforma intr-o fina observatoare a detaliilor, de la cele de ordin social (relatiile cu cei din jur, ierarhiile impuse de situatia financiara, rasa, aspectul fizic etc.), pina la detaliile ce tin de propria evolutie. Romanul captiveaza prin ritmul alert in care se desfasoara actiunea si cucereste prin umorul de situatie, de multe ori negru, lasindu-le cititorilor o senzatie de deja-vu, indiferent de extrema in care s-ar fi situat in timpul liceului – si trebuie sa fi fost o extrema, pentru ca la virsta aceea nu exista loc de altceva.