Una dintre capodoperele literaturii universale, Divina Comedie a
exercitat o puternică influență asupra culturii, artei și literaturii
întregii lumi.
Purgatoriul, a doua parte a acestei trilogii, este o alegorie în care
este descrisă ascensiunea lui Dante pe Muntele Purgatoriului, ghidat
fiind în călătoria sa de poetul roman Virgiliu, cu excepția ultimelor
patru cânturi, în care locul acestuia este luat de Beatrice, simbol al
grației divine și al credinței, de care Dante era îndrăgostit. Pe
parcursul ascensiunii sale, de la baza muntelui – din Antepurgatoriu –,
parcurgând cele șapte ocoluri, care corespund celor șapte păcate
capitale și care reprezintă Purgatoriul propriu-zis, și ajungând în
Paradisul pământesc, acolo unde sălășluiesc sufletele morților care se
căiesc pentru păcatele comise în timpul vieții, Dante va întâlni
numeroși artiști ai trecutului și va discuta despre natura păcatului,
despre viciu și virtute, despre problemele morale din politică și ale
Bisericii, teoria care se conturează fiind aceea că toate păcatele se
nasc din iubire.